|
Multe subiecte de genul au intrat în atenţia cercetătorilor. Este untul bun pentru sănătate sau nu? Este apa minerală o alegere ideală sau nu? De data aceasta, cercetătorii şi-au îndreptat atenţia către merişoare, care sunt cunoscute pentru efectele sale în prevenirea infecţiilor tractului urinar. Aşadar, sunt merişoarele bune sau nu?
Datele obţinute în urma a 400 de studii arată o scădere a incidenţei în cazul femeilor care suferă de infecţii ale tractului urinar, după ce au consumat merişoare, arată publicaţia PEOPLE. În timp ce câteva dintre studii erau neconcludente, multe dintre ele confirmau că produsele din merioaşe pot ameliora sau elimina simptomele infecţiilor tractului urinar. În urma unui studiu publicat în 2017 în Jurnalul de Urologie au fost analizaţi 5000 de pacienţi şi s-a descoperit că în urma consumului de produse derivate din meriţoare, inclusiv sucuri, capsule, tablete sau extract, s-a redus reapariţia infecţiilor tractului urinar cu 32%. Potrivit unui alt studiu din 2009, merişoarele conţin două tipuri de antioxidanţi unici- antociani şi proantocianidină, care ajută la îndepărtarea bacteriilor. Studiul din 2017 a avut aceeaşi concluzie. Deşi este recomandat consumul de merişoare, în special pentru evitarea acestor infecţii, trebuie să evităm totuşi sucul de merişoare din motive de sănătate. Conţine foarte mult zahăr, iar sucurile din comerţ cu siguranţă au şi zahăr adăugat. Pe lângă consumul de merişoare, pentru evitarea apariţiei infecţiilor urinare este necesar consumul de fluide şi urinarea înainte şi după actul sexual. Persoanele care se confruntă cu simptome severe ale infecţiilor tractului uterin trebuie să meargă urgent la doctor.
Colonul, ficatul şi rinichii - toate implicate în curăţenia pe care o face organismul uman zilnic - nu reţin toxine.O cură de detoxifiere menită pentru unul dintre aceste organe devine, aşadar, inutilă.
Mai mult, în cazul colonului, poate distruge populaţii largi de bacterii care ne menţin în stare bună de sănătate. Toate posibilele chimicale, de care nu avem nevoie, intra în organismul uman prin respiraţie, prin piele, prin mâncare şi apă. Le numim, generic, toxine şi venim în contact cu ele permanent. Tot permanent, celulele din ficat, la care ajunge tot sângele uman, fac o citire chimică a fiecărei chimicale. După ce le citesc, asemenea oricărui computer, celulele din ficat le integrează în compartimente de distrugere. Ne explica un specialist în biologie moleculară: Acad. Maya Simionescu, Instit. de biologie moleculară: “Un compamtiment mititel plin de enzime care digeră şi transformă tot ce nu-I trebuie celelei, o parte sunt excretate, o parte refolosite.” Aceste compartimente celulare transforma aşadar medicamentele, chimicalele din mâncare, din aer, în substanţe solubile în apă, care vor fi eliminate prin rinichi. Un alt departament al fiecare celule hepatice e însărcinat cu reciclarea deşeurilor. Pentru că în natură totul de transforma şi nimic nu de pierde. Tocmai am descries detoxifierea din ficat. Acad. Maya Simionescu: “Ficatul nu stochează toxine, ele trec prin ficat, prin intermediul sângelui şi ficatul detoxifică sângele, dar nu poţi să faci detoxifierea ficatului.” Curele de detoxifiere cu medicamente – e plină piaţa după câteva zile de sărbătoare culinară - NU au sens. Orice medicament va fi transformat, la rândul lui, de ficat. Deci vă puneţi ficatul şi mai mult la treabă. Nici rinichiul şi nici colonul nu au nevoie de produse pentru detoxifiere. Nici aceste organe nu stochează toxine, în ciuda miturilor. De asemenea, hrana exclusiv vegetariană, pe perioade prea lungi de timp NU face detoxifiere. În colon, există populaţii largi de bacterii care se ocupă cu fermentaţia alimentelor de origine vegetală. Altele se ocupă cu putrefacţia produselor de origine animală. Ori hrana exclusiv vegetală, luni de zile, nu face decât să destabilizeze aceste două tabere. Odată destabilizat, colonul NU funcţionează bine. Acad. dr. Octavian Popescu: “Vegetarenii fac o presiune selectivă a microbiotei în semnul că favorizea devoltarea sau creştere proporţiei de microorganisme implicat în degradarea produselor vegetale.” După răsfăț alimentar, singurul ajutor real înseamnă mai puţină mâncare, dar din toate grupele alimentare. Şi mai multă apă. Şi aer curat, dacă aveţi posibilitatea. Şi evitaţi medicamentele inutile.
Este bine știut faptul că multe medicamente generează mai mult efecte adverse decât beneficii, fiind multee voci care susțin retragerea acestora de pe piață. Scandalul Eurespal este vârful aisbergului, pentru că există foarte multe tratamente pe care nu le obții așa ușor, fiind necesare prescrieri de la medicul de familie și de la cel specialist scrie realitatea.net.
Studiile realizate în ultimii ani au arătat că o varietate de medicamente de pe piaţă, recomandate în mai multe afecţiuni, sunt depăşite şi ar trebui scoase din uz. Potrivit revistei de specialitate franceze „Prescrire“, unele tratamente au mai mai multe efecte secundare decât beneficii.
Printre medicamentele cele mai cunoscute şi mai folosite de pe lista publicată în numărul din februarie al revistei se numără gelul antiinflamator ketoprofen, medicamentul pentru renunţarea la fumat Zyban şi antialergicul mekitazină (Primalan). Ministerul Sănătăţii francez a cerut în 2011 Agenţiei franceze pentru siguranţa medicamentelor (Agence Nationale de Sécurité du Médicament – ANSM) să analizeze listele publicate de „Prescrire“ şi, de atunci, au fost deja scoase de pe piaţă o cincime din aproape 400 de medicamente analizate. Iată lista neagră a medicamentelor care au mai multe efecte secundare decât beneficii: Cardiologie:
Cancer și hematologie
Psihiatrie
În condițiile în care virușii și bacteriile devin din ce în ce mai rezistente, unii doctori s-au gândit să caute noi soluții în oceane. Se spune că, până în prezent, nu am fi reușit să explorăm decât 5% din oceanele Pământului, în condițiile în care acestea ar include cea mai mare parte a vietăților de pe Pământ. Astfel, unii cercetători s-au gândit că oceanele ar putea reprezenta soluția și pentru una dintre marile probleme ale omenirii: agenții patogeni și rezistența din ce în ce mai mare a acestora în fața medicamentelor utilizate de doctori. După cum scriu cei de la Motherboard, numai în Statele Unite mor în fiecare an în jur de 23.000 de oameni din cauza infecțiilor rezistente, iar în anii următori, acestea ar putea cauza mai multe decese decât cancerul. Situația este înrăutățită de faptul că multe din companiile din industria farmaceutică refuză să investească bani în cercetarea, în condițiile în care rezultatele nu vor aduce un profit considerabil. William Fenical, însă, studiază de zeci de ani adâncurile oceanelor pentru a descoperi bacterii noi care ar putea distruge noile ramuri de viruși și bacterii. Doar în ultimii 15 ani, acesta ar fi reușit să izoleze în jur de 18.000 de bacterii diferite. ”Peste 120 de antibiotice au fost extrase din bacteriile din sol, o activitate extrem de productivă. În mod evident, suntem adaptați să studiem resursele terestre și am făcut acest lucru de mulți ani. Dar acum, gândiți-vă la ocean. Microorganismele din ocean sunt diferite din punct de vedere genetic și produc tipuri diferite de molecule”, a declarat Fenical. În cadrul unui laborator, bacteriile sunt crescute și apoi testate pentru identificarea celor care pot produce antibiotice. În jur de 5 microorganisme de acest fel ar fi fost descoperite în ultimii ani, iar Fenical este de părere că ele ar putea da naștere unor medicamente eficiente. Pentru a afla mai multe despre studiile sale și, mai ales, despre rezultatele înregistrate, puteți urmări materialul video de mai sus. Somniferele au devenit faimoase pentru faptul că îi fac pe oameni să se poarte în moduri bizare, care merg până la sinucidere.
Medicamentele care ajută oamenii să adoarmă, cum ar fi Ambien, nu au cea mai bună reputație pentru efectele secundare pe care le au asupra oamenilor. Tocmai de aceea, Food and Drug Administration cere mai nou producătorilor de somnifere să posteze avertismente pe etichete, după cum arată The New York Times. Printre incidentele cauzate de somnifere se numără „supradoze accidentale, căzături, arsuri, [cazuri aproape de] înecare, expunere la temperaturi extrem de reci care duc la pierderea unui membru, intoxicare cu monoxid de carbon, înec, hipotermie, coliziuni de vehicule cu motor cu pacientul care conducea și răni [realizate de pacient] precum răni de pistol și aparente încercări de sinucidere”, după cum arată FDA. Mai mult, oamenii care au experimentat aceste comportamente nu și-au amintit nimic odată ce s-au trezit. FDA a anunțat astfel că va fi nevoie de avertismente puternice în toate prospectele pentru medicamente precum Ambien, Lunesta, Sonata și versiunea generică a celui dintâi, numită zolpidem. De asemena, agenția a subliniat că vor fi necesare avertismente și pentru prescrierea acestor medicamente persoanelor cu istoric de somnambulism. Cu toate astea, nu este prima oară când FDA ridică semne de întrebare cu privire la somnifere. De fapt, compania guvernamentală a lansat pentru prima oară un avertisment public cu privire la efectele neplăcute ale acestor medicamente în urmă cu 12 ani. „Sunt surprinsă să văd că acest avertisment apare abia acum”, a zis fiziciana Ilene Rosen de la University of Pennsylvania. „Asta este ceva ce am spus pacienților mei în ultimii 15 ani, iar în comunitatea [oamenilor care suferă de probleme de somn] este ceva bine-cunoscut. Și îmi place să cred că am făcut o treabă bună în [a informa oamenii] că aceste medicamente au unele riscuri”. O echipă de cercetători de la Wellcome Sanger Institute au reușit să dezactiveze fiecare instrucțiune genetică din 30 de tipuri de cancer. Astfel, au descoperit 600 de vulnerabilătăți, fiecare din ele putând fi un punct de plecare pentru posibile medicamente.
Acest studiu deschide orizontul pentru medicamentele împotriva cancerului personalizate. În prezent, tratamentele împotriva cancerului sunt mult prea intruzive – chimioterapia, de exemplu, poate afecta negativ corpul în timp ce luptă cu cancerul. Printre cercetători s-a numărat și doctorul Fiona Behan. Mama ei a murit după ce a făcut cancer de două ori – prima tură de chimioterapie i-a distrus inima, astfel încât nu a mai avut putere pentru următoarea rundă de tratamente. „Asta este atât de important pentru că momentan tratăm cancerul prin tratarea întregului corp al pacientului”, a zis Behan. „Nu țintim celulele canceroase în mod specific. Informația pe care am descoperit-o în acest studiu a identificat punctele slabe cheie din celulele canceroase, și ne va permite să dezvoltăm medicamente care să țintească cancerul și să lase țesutul sănătos teafăr”. Cercetătorii au reușit să dezactiveze, cu ajutorul tehnologiei CRISPR, aproximativ 20.000 de gene din peste 300 de tumori crescute în laborator, corespunzătoare la 30 de tipuri de cancer. Din ele, 6.000 s-au dovedt a fi esențiale pentru supraviețuirea cancerului. Din ele, multe sunt deja baza dezvoltării unor tratamente noi pentru cancer, astfel încât cercetătorii au scurtat lista la 600 de posibile gene de luat în considerare pentru viitoarele medicamente. „Această cercetare oferă niște puncte de plecare excelente, iar următorul pas va fi o analiză complexă a genelor care au fost identificate drept slăbiciuni în acest studiu, pentru a determina dacă într-o zi vor duce la dezvoltarea de noi tratamente pentru pacienți”, a explicat profesoara Karen Vousden, cercetătoarea șefă la Cancer Research UK. Un nou studiu arată că e urgent să se ia măsuri în ceea ce privește eficiența antibioticelor. Este semnalată nevoia unei schimbări drastice în ce privește modalitatea de utilizare a antibioticelor, al căror consum excesiv și în mod greșit favorizează evoluția unor supermicrobi rezistenți la tratament.
Rezistența la antibiotice crește cu o rată alarmantă, ceea ce înseamnă că există un risc imens să își piardă rolul vital în proceduri medicale precum secțiunile cezariene, implanturile de înlocuire a articulațiilor și chimioterapie. Potrivit raportului, infecțiile cauzate de ineficiența medicamentelor vor ucide 10 milioane de oameni pe an în 2050, ceea ce înseamnă că s-ar înregistra un deces la fiecare trei secunde. Întocmirea raportului a necesitat doi ani de supraveghere a utilizării medicamentelor și a fost realizat de economistul Jim O’Neill, la solicitarea guvernului britanic. O’Neill a subliniat că sunt necesare acțiuni urgente pentru a evita ca medicina să se întoarcă în Evul Mediu. ”Va trebui ca acest lucru să devină o prioritate pentru toți șefii de stat”. Acesta a propus o serie de măsuri care să fie puse în aplicare. O’Neill susține lansarea unei campanii ample de sensibilizare a publicului, care, în mare parte, nu cunoaște riscurile la care se expune. De asemenea, el cere înființarea unui fond de două miliarde de dolari destinați cercetării, o reducere majoră a utilizării antibioticelor la fermele de animale și recompensarea laboratoarelor care dezvoltă noi antibiotice. Cercetarea ridică un semnal de alarmă asupra faptului că folosirea antibioticelor în fermele de porci cu scopul de a împiedica răspândirea infecțiilor afectează oamenii care consumă ulterior carnea, crescându-le nivelul de rezistență. „Trebuie să nu mai luăm antibiotice ca pe bomboane”, a insistat Jim O’Neill. După debutul studiului, la jumătatea anului 2014, mai mult de un milion de persoane au murit din cauza infecțiilor cu virusuri sau bacterii rezistente la antibiotice, subliniază raportul. Dincolo de faptul că acest bilanț ar putea crește cu aproximativ 10 milioane de decese suplimentare pe an până în 2050, mai multe decât cele cauzate de cancer în prezent, această situație ar duce la costuri de până la 100.000 de miliarde de dolari la nivel mondial. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat în noiembrie că fenomenul reprezintă un pericol imens și dacă nu se va face nimic, atunci planeta se îndreaptă spre o epocă post-antibiotice, în care infecțiile banale din prezent vor începe să ucidă din nou. Rezistența la antibiotice, denumită de asemenea antibiorezistență, survine atunci când o bacterie evoluează și devine rezistentă la antibioticele utilizate pentru eliminarea sa. Antibioticele ucid sau inhibă creșterea bacteriilor, oprind infecțiile. Au transformat industria medicală încă de când au început să fie folosite în secolul trecut și au contribuit la eradicarea unor boli grave, precum tuberculoza și sifilisul. În Marea Britanie, sunt prescrise aproximativ 40 de milioane de antibiotice, dintre care 10 milioane nu sunt necesare în adevăratul sens al cuvântului, potrivit The Independent. Un studiu arată că majoritatea medicamentelor orale conțin anumite ingrediente care ar putea cauza reacții adverse în rândul pacienților.
De vină ar fi ingredientele inactive din medicamente. Acestea sunt reprezentate de miilee de aditivi care intră în compoziția medicamentelor, dar care nu reprezintă componentele funcținoale principale din acestea. De regulă, cea mai importantă parte dintr-un medicament este reprezentată de un anume ingredient farmaceutic activ (care te și face bine, de altfel). Doar că oamenii nu cumpără doar acel ingredient când cumpără medicamente. Până la 99% din compoziția unei pastile poate fi reprezentat de excipienți. Acești excipienți ajută practic la menținerea aspectului, consistenței, culorii și aromei unei pastile. „Deși numim aceste ingrediente inactive, în multe cazuri, nu sunt”, a explicat gastroenterologul Giovanni Traverso de la Massachusetts Institute of Technology și de la Brigham and Women’s Hospital. „Deși dozele ar putea fi mici, nu știm care este pragul la care reacționează oamenii în majoritatea cazurilor”. Traverso și echipa sa au analizat o bază de date publice, în care se regăsesc informații cu privire la 42.000 de medicamente orale vândute în Statele Unite ale Americii și peste 350.000 de ingrediente active folosite în producerea acestora. În medie, capsulele conțin aproximativ 9 ingrediente inactive, dar există sute de excepții care au peste 20-30 de excipienți care ar putea fi dăunători. Dintre substanțele inactive folosite în medicamente descoperite de cercetători, 38 sunt cunoscute pentru faptul că în trecut au cauzat reacții alergice. Mai mult, 92,8% din medicamentele din baza de date conțin cel puțin un potențial alergen. „Pentru cei mai mulți pacienți, nu contează dacă este puțină lactoză, puțină fructoză, sau puțin amidon într-o [pastilă]”, a subliniat cercetătorul de date biochimie Daniel Reker, de la MIT. „Totuși, există o subpopulație de pacienți, în momentul de față de mărime necunoscută, care va fi extrem de sensibilă la ele și care va dezvolta simptome declanșate de ingredientele inactive”  De ce unele medicamente trebuie să fie administrate pe nemâncate, iar altele nu Deseori medicul ne anunță odată cu prescrierea unei pastile, fie că trebuie să o luăm pe stomacul gol, înainte de masă, fie că ea se ia neapărat după ce am mâncat. Iar de cele mai multe ori, cel puțin când ne cumpărăm pastile fără prescripție, tindem să uităm care sunt regulile de bază, sau nici nu le cunoaștem.
Se pare că lucrurile nu sunt atât de simple și că trebuie să acordăm o atenție deosebită modului de administrare a medicamentelor. Prezența mâncării poate încurca planurile unui medicament, dar poate ajuta la sporirea efectului altuia, conform Science Alert. Pentru că medicamentele sunt înghițite și ajung în același tract digestiv ca mâncarea pe care ai ingerat-o de dimineață, are sens să ne putem întrebarea dacă pastilele și alimentele pot interacționa într-un mod nefast. Când ne luăm masa se petrec mai multe lucruri în stomac- sângele se concentrează în acea zonă, bila este eliminată de ficat, iar celulele din căptușeala stomacului pompează acid gastric pentru a separa alimentele în compuși pe care corpul îi poate folosi în diverse moduri. Datorită schimbărilor fiziologice care se petrec în organismul nostru, este important să ținem cont în permanență de lucrurile pe care ni le administrăm odată cu medicamentele. Spre exemplu, ibuprofen-ul, fiind un antiinflamator, trebuie să fie luat după ce am mâncat. Și asta pentru că antiinflamatoarele previn producția de prostaglandine (compuși care promovează inflamația și care pot irita stomacul). În acest context, mâncarea poate deveni un pansament care să protejeze acest efect. Acesta nu este unicul motiv pentru care unele medicamente trebuie să fie luate după masă. Unele antivirale se absorb cel mai bine în sânge atunci când au de a face cu un mediu acid. Astfel, administrarea lor împreună cu alimente sau cu băuturi acidulate, reprezintă abordarea recomandată. Unele pastile trebuie să fie luate pe stomacul gol. Și asta deoarece compușii chimici pe care îi conțin se degradează cu ușurință într-un mediu acid. Alternativ, medicamentele pot fi afectate de prezența calciului, a fierului sau a altui nutrient. Dacă nu cunoști cu exactitate componența chimică a mâncării și modul în care aceasta poate reacționa cu pastilele, cel mai bine ar fi să respecți indicațiile medicului și ale farmacistului. |
